Va multumim pentru miile de repatrieri!

Va multumim pentru miile de repatrieri!

La inceput nu aveam voie sa facem un pas in afara tarii. In cazul unei casatorii cu un partener strain, mult timp familia ramasa in tara era persecutata. Cei care reuseau sa fuga peste ocean sau la capatul lumii, sa nu fie gasiti de catre securitate se topeau de dorul celor pe care i-a lasat in tara. Ei se rugau sa se intample vreo minunea care sa le ofere sansa de a se intoarce si de a-i revedea pe cei dragi.

Realizati cata frica simtea si cata durere aduna in suflet cel care reusea sa fuga cat mai departe de tara? Multe nopti nu putea el sa doarma, gandindu-se cum ai sai sunt interogati, speriati si pedepsiti, fara sa fi avut vreo vina.

In prezent, romanii por face cati pasi vor in afara cuibului lor, fiindca sunt liberi si familiile nu mai sunt pedepsite.

Cand se despart in aeroport, pe peronul garii sau in autogara, oamenii nu concept ca este posibil ca aceea sa fie ultima imbratisare, iar cel care ramane sa fie nevoit sa solicite dupa o anumita vreme servicii repatrieri

Nu stim de unde anume venim si unde ne ducem si cat ne este dat sa traim pe acest pamant. Poate de aceea ar trebui sa traim intens, frumos si sa nu ne mai certam cu cei la care tinem foarte mult.

Un duhovnic spunea odata ca nu trebuie sa lasam sa apuna soarele peste mania noastra si sotii, parintii si copiii nu trebuie sa se duca la culcare certati, fiindca nu se stie, daca mai apucam ziua de maine.

Astazi nu vreau sa intristez pe nimeni, ci vreau sa imi arat recunostinta fata de firmele care de peste 20 de ani ajuta la repatrierea romanilor decedati departe de hotarele tarii.

Va multunesc pentru ca faceti tot ca familiile indoliate sa isi primeasca persoanele dragi acasa, fiindca stiu cat de greu este sa transporti si sa pregatesti un trup trecut in nefiinta pentru o calatorie de mii de kilometri!

Dragi consultanti funerari, stiu ca nu dormiti noptile si ca nu aveti sarbatoare sa ii incurajati pe cei care si-au pierdut persoane dragi si importante. Nu este deloc usor sa ascultati oameni care plang in hohote la telefon si sa va incarcati negativ cu durerea lor!

Nu pot sa ramai impasibil la atata nenorocire! Voi incurajati si prezentati planul detaliat al repatrierii, sa ii linistiti pe cei indoliati.

Dar voi, cei raspanditi in tarile europene, pregatiti sa interveniti la timp ca decedatul sa se intoarca acasa la ai sai, sa fie plans, imbratisat si ingropat de ei si familia sa fie reunita, ce meritati, sa va rasplatim sacrificiul? Voi sunteti neobositi, cand este vorba de procurarea actelor necesare repatrierii si pregatirea corpului neinsufletit! Voi ne spalati mortii, ii aranjati sa arate perfect, ii imbalsamati, apoi ii imbracati si asezati cu grija si respect in sicriu.

Sicriul principal il puneti in cel secundar, sigilati capacul si in sfarsit rasuflati usurati ca ati facut tot ce trebuie ca inca un roman sa fie ingropat acasa.

Dragii mei, pentru mine sunteti niste eroi si va multumesc pentru tot ce faceti ca repatrierile sa decurga perfect!