Recent a avut loc in Aula Academiei Romane sesiunea de lansare a proiectului „Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila“ (SNDD), document programatic ce se realizeaza conform exigentelor Uniunii Europene de catre Guvernul Romaniei prin Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, in colaborare cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare prin Centrul National pentru Dezvoltare Durabila.
Recent a avut loc in Aula Academiei Romane sesiunea de lansare a proiectului „Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila“ (SNDD), document programatic ce se realizeaza conform exigentelor Uniunii Europene de catre Guvernul Romaniei prin Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, in colaborare cu Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare prin Centrul National pentru Dezvoltare Durabila.
Sesiunea inaugurala a fost deschisa de acad. Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, care a functionat in continuare ca moderator al dezbaterii.
In cadrul primei sesiuni au rostit alocutiuni Traian Basescu, presedintele Romaniei, Attila Korodi, ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Thore Hansen, Reprezentantul Rezident a.i. al Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) si acad. Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei.
In continuare a avut loc sesiunea de lucru a Consiliului National de Dezbatere Publica, principalul for deliberativ al Strategiei, in cadrul careia au fost prezentate etapele de lucru si structurile implicate in procesul de elaborare a documentului si s-a discutat cadrul conceptual si schita de cuprins a proiectului.
Conform cadrului de actiune aprobat si in acord cu recomandarile UE si cu practica PNUD, proiectul (in iterarile sale succesive) va fi elaborat de un Grup de Redactare interdisciplinar si va fi examinat de fiecare data de un Consiliu Stiintific desemnat de Academia Romana. Intr-o faza mai avansata (martie-aprilie 2008), proiectul urmeaza sa fie dezbatut si la nivelul regiunilor de dezvoltare ale Romaniei (de 2 ori in fiecare dintre cele 8 regiuni). In final, se prevede ca documentul sa fie insusit de Guvern (asa cum s-a procedat in cazul Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila din 1999) si sa fie aprobat (ca articol unic) de Parlamentul Romaniei.
Din cuvantul participantilor la dezbatere, au rezultat urmatoarele aspecte dar si directii de actiune pentru buna desfasurare a intregului proces de redactare:
Strategia Nationala trebuie sa aiba o inalta calitate, fata de materialele elaborate pana acum, ea trebuie sa reflecte noua atitudine fata de cetatean si sa puna accent pe participarea acestuia si a societatii civile la implementarea Strategiei. Acest lucru impune accelerarea reformei in institutiile statului, in sistemul de planificare dar si o noua atitudine fata de planificare, impune utilizarea mai accentuata a expertizarii si atribuirea unui rol cu totul nou functionarului public.
Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila va oferi conceptul pentru managementul statal al Romaniei in urmatorul sfert de secol, aceasta fiind o investitie ce ofera programe operationale sectoriale in domeniile educatiei, al sanatatii, dar si alte repere.
Strategia va pune un accent deosebit pe parteneriatele regionale si locale intre administratie, domeniul academic, mediul de afaceri si societatea civila, urmand sa asigure claritate in obiective instrumente si structuri de implementare cu atributii bine definite precum si un mecanism de monitorizare prin care sa stim cine, si in ce fel este raspunzator pentru fiecare obiectiv in parte. Pentru acesta, contributia unor areale specifice ale societatii cum sunt cercetarea, sindicatele, ONG-urile este esentiala.
De aceasta data, credibilitatea si coerenta Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila va fi data de participarea larga, la elaborarea si implementarea ei, a factorilor direct implicati (invatamant, cercetare, mediu de afaceri, societatea civila, sindicate, patronate, organizatii internationale precum PNUD), dar si de larga dezbatere publica care devine mai logica, in acest context, dezbatere ce va fi scoasa din ciclul politic si electoral, si nu in ultimul rand, experienta, in materie, a UE.
Startegia Nationala, care trebuie sa fie finalizata pana la sfarsitul anului 2008, are trei etape intermediare de referinta, respectiv anii 2013, 2020 si 2030, este o solutie realista, avand in vedere toate documentele produse pana acum in domeniu. Strategia nu mai este predictiva ci normativa, abordeaza problemele in mod diferentiat, nu pe baza de scenarii, stabilindu-se directiile tinta. Nu se porneste de la certitudini, apropierea de adevar urmand a se face pe parcurs, in procesul de consultare si elaborare.
Maniera de abordare a Strategiei este absolut diferita fata de ceea ce s-a realizat pana acum: se va avansa, in demersul de construire a noii Startegii, pe un front larg, simultan – cu mai multe variante, prin consultarea specialistilor romani si straini. Nu se va aborda cate un capitol, ci se va merge in ansamblu – pas cu pas.
Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila trebuie sa prevada durabilitatea Romaniei ca stat, ca tara, ca natiune si sa considere statul ca si componenta istorica in evolutie, sa identifice cauzele ramanerii in urma a Romaniei, sa defineasca conceptul de management statal, sa stabileasca care este modelul global dupa care actionam local. Ea va aborda, in contextul dezvoltarii globale a Uniunii Europene, o serie de probleme cu care se poate confrunta Romania (cum este problema dezastrelor naurale) dar unele actiuni specifice tarii noastre par sa contribuie la imbunatatirea Strategiei de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene.
In cuvantul sau, dipl. ec. Stefan D. POPA, presedintele Camerei de Comert si Industrie Bucuresti, amintind ca si pana acum programele noastre au fost, bine concepute, dar avem o mare lacuna, nu am urmarit realizarea lor, a subliniat care sunt asteptarile mediului de afaceri de la acest Proiect si a prezentat experienta CCIB, in materie.
Astfel, comunitatea oamenilor de afaceri asteapta ca noul Program sa evidentieze modalitatile de concretizare ale parteneriatului public-privat, sa prevada – in cadrul colaborarilor intersectoriale – problema corelatiei dintre energie si transport (Dunarea a devenit fluviu intern al UE, se pun probleme legate de: reducerea emisiilor de gaze in atmosfera si dezvoltarea transportului pe apa, Dunarea putand deveni navigabila dar si sa contribuie la rezolvarea unor probleme energetice prin construirea nodului hidroenergetic Turnu Magurele – Nicopole), sa propuna masuri privind utilizarea surselor alternative si regenerabile de energie (eoliana, solara, geotermala, s.a.) si – implicit – pentru protectia mediului inconjurator, reducerea emisiilor de gaze in atmosfera, prevenirea incalzirii globale, sa defineasca locul comertului exterior in economia Romaniei, (in prezent el reprezinta cca. 30% din PIB).
Cat priveste experienta CCIB in aceste directii, presedintele Stefan D. POPA a subliniat participarea activa a CCIB la realizarea Strategiei de export a Romaniei, la intensificarea colaborarii in regiunea Balcanilor, la reluarea Programelor privind finalizarea Canalului Dunare – Bucuresti.
In finalul luarii de cuvant dl. presedinte Popa a exprimat angajamentul activ al CCIB de participare la realizarea Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila, care, in opinia sa, va trebui sa raspunda si la intrebarea "ce cerem oamenilor de afaceri, dar si ce le dam in schimb?"
La orizont 2009 (primul termen de raportare asupra implementarii Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila), se vor enumera obligatiile asumate cu scadenta in acel an si masurile recomandate (legislative, institutionale, administrative) pentru eliminarea posibilelor ramaneri in urma si recuperarea restantelor, cu identificarea surselor de finantare.
La orizont 2013 (incheierea exercitiului bugetar curent al UE), se vor prezenta angajamentele asumate, conform Tratatului de Aderare, prin strategiile nationale generale sau sectoriale si prin programele operationale, masurile necesare pentru indeplinirea acestor obiective, identificarea surselor de finantare interna si externa. In finalul fiecarui subcapitol se vor formula recomandari privind pregatirea modificarii unor prioritati nationale in perioada 2013-2020 si propuneri de initiative romanesti privind orientarea politicilor UE si, corespunzator, alcatuirea urmatorului buget comunitar post-2013.
La orizont 2020, tintele orientative pentru fiecare domeniu sau sector vor fi subordonate obiectivului strategic al Romaniei de a ajunge la nivelul mediu al UE-27 din anul 2007, potrivit indicatorilor de baza ai dezvoltarii durabile. Raportat la acest obiectiv se vor formula recomandari privind masurile de intreprins, necesarul si sursele de finantare precum si propuneri pentru promovarea intereselor legitime ale Romaniei in cadrul institutiilor UE.
La orizont 2030 orientarile pentru fiecare zona tematica vor fi dimensionate pentru a corespunde obiectivului strategic national al Romaniei de a se apropia semnificativ de nivelul mediu al UE-27 din acel an.
Sursa: www.ccib.ro