Extrase din alocutiunea rostita de prof. univ. dr. ing. Sorin P. Dimitriu, vicepresedinte
al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) si presedinte al Camerei de Comert si
Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) la intalnirea cu consilierii economici si comerciali din
reteaua externa (24.02.2009)
CCIR si sistemul cameral iau parte din nou, ca in fiecare an, la intalnirea cu consilierii
economici si comerciali din reteaua externa. In acest an, reuniunea are o importanta
deosebita, avand in vedere contextul creat pe plan international de criza economica si
financiara. Seriozitatea cu care trebuie tratat acest fenomen este subliniata de o recenta
declaratie a economistului sef pentru Europa si Asia Centrala al Bancii Mondiale, care aducea
in discutie un aspect mai putin discutat, si anume caracterul prociclic al acestui fenomen
economic. Domnia sa spunea ca este cea mai grava criza intalnita pana in prezent dar cu
siguranta nu va ramane si cea mai grava pe care o vom cunoaste in urmatorii ani.
Extrase din alocutiunea rostita de prof. univ. dr. ing. Sorin P. Dimitriu, vicepresedinte
al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) si presedinte al Camerei de Comert si
Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) la intalnirea cu consilierii economici si comerciali din
reteaua externa (24.02.2009)
CCIR si sistemul cameral iau parte din nou, ca in fiecare an, la intalnirea cu consilierii
economici si comerciali din reteaua externa. In acest an, reuniunea are o importanta
deosebita, avand in vedere contextul creat pe plan international de criza economica si
financiara. Seriozitatea cu care trebuie tratat acest fenomen este subliniata de o recenta
declaratie a economistului sef pentru Europa si Asia Centrala al Bancii Mondiale, care aducea
in discutie un aspect mai putin discutat, si anume caracterul prociclic al acestui fenomen
economic. Domnia sa spunea ca este cea mai grava criza intalnita pana in prezent dar cu
siguranta nu va ramane si cea mai grava pe care o vom cunoaste in urmatorii ani.
Conditiile specifice si ingrijoratoare cauzate de criza impun o reactie pe masura din
partea autoritatilor romane, dar si din partea mediului de afaceri. Pe de o parte, acesta din
urma trebuie sa fie ajutat, pentru a nu fi pus intr-o situatie de inferioritate fata de partenerii
din tarile in care guvernele adopta strategii si acorda pachete substantiale de sprijin, in
special in sectoarele cruciale, cum ar fi el bancar sau industriei auto. Pe de alta parte, mediul
de afaceri trebuie sa dea dovada de flexibilitate si initiativa in abordarea afacerilor intr-o
conjunctura care are foarte putine in comun cu ceea ce era in prima parte a anului trecut.
In fata acestui context deloc optimist, una dintre caile de abordare a problemei este
asigurarea unui dialog, pe toate palierele, intre comunitatea de afaceri si cercurile
guvernamentale. Ca atare, este cu atat mai necesar ca dialogul sa functioneze intre oamenii
de afaceri si reprezentantii economici si comerciali ai Romaniei peste hotare, pentru ca
impreuna avem de promovat un element fundamental pentru o viata de afaceri cat mai
apropiata de normalitate:, si anume increderea intre comunitatile de afaceri din Romania si
din diferite tari, unde domniile voastre va desfasurati activitatea. In momentul de fata, cand
toata lumea este de acord ca protectionismul este cel mai mare rau in conditii de criza, o
buna comunicare intre organizatiile de afaceri din diverse tari, pe baza informatiilor
transmise de consilierii economici si comerciali, devine esentiala.
Ne bucura faptul ca nevoile comunitatii de afaceri devin tot mai intelese de factorii de
decizie politica si ca acum, data fiind criza, ne aflam in fata punerii in practica a unor
initiative care pot inlesni situatia firmelor romanesti, in special a IMM-urilor, fara a incalca
legislatia comunitara referitoare la ajutorul de stat. Ma refer aici la recapitalizarea EximBank
si a CEC-ului si la posibilitatea ca unele influente nefavorabile ale evolutiei cursului de schimb
asupra firmelor sa fie preluate, in conditii strict determinate si delimitate, de catre Fondul
National de Garantare a Creditelor pentru IMM.
De asemenea, este imbucurator faptul ca in recent votatul buget al Romaniei pe
2009 se prevede ca 10 miliarde de euro sa fie alocate investitiilor in infrastructura. Acest pas
este pe deplin concordant cu ceea ce atat Camera Nationala, cat si Camera de Comert si
Industrie a Municipiului Bucuresti, alaturi de alte camere din cadrul sistemului nostru, au
subliniat in repetate randuri ca solutia la criza este dezvoltarea, nu strangularea afacerilor
printr-o austeritate insuficient de bine definita, care poate deveni daunatoare intregii
economii nationale. Economiile sunt binevenite acolo unde se faceau cheltuieli nejudicioase,
insa investitiile in domenii neinflationiste, cum sunt infrastructura, IT-ul, reabilitarea termica
a cladirilor sau energia din resurse regenerabile nu pot fi decat profitabile pe termen lung.
O alta directie in care oamenii de afaceri si consilierii economici si comerciali pot
conlucra cu rezultate exceptionale acestia pot continua sa conlucreze, pentru ca aceasta
colaborare exista si a dat roade, dovada si prezenta noastra aici, in aceasta zi) este schimbul
de informatii de afaceri pentru stimularea relatiilor comerciale ale Romaniei pe piete unde
cererea nu a fost atat de afectata de criza, asa cum se intampla in statele membre UE. Ma
refer la zona Balcanilor, la cea a tarilor din sudul CSI si la Orient, unde marfurile romanesti
erau, pana nu de mult, cunoscute si apreciate. Din pacate, in loc sa ne dezvoltam relatiile in
zona UE si sa pastram ceea ce aveam in regiunile amintite, noi am renuntat la acestea din
urma si ne-am concentrat exclusiv pe piata UE, ceea ce a contribuit la adancirea
dezechilibrului balantei comerciale si a deficitului de cont curent.
Nu in ultimul rand, o sansa pentru Romania este accesarea fondurilor europene, de
unde pot proveni banii necesari dezvoltarii economiei si pentru injectii de capital in domenii
care nu pot avea influente negative asupra inflatiei.
Avand in vedere aceste lucruri si pentru a veni in sprijinul exportatorilor, am pus la
punct, inca de anul trecut, un program de misiuni externe si forumuri economice directionat
catre pietele-tinta deja mentionate (Balcanii, sudul CSI si Orientul Apropiat si Departat).
Potrivit unui sondaj realizat, la sfarsitul anului trecut, in randul firmelor bucurestene cu
privire la destinatiile de export, incep sa se faca simtite o serie de mutatii. Astfel, tarile UE
sunt preferate in proportie de 35%. Concomitent, tari precum Federatia Rusa, Ucraina, India
si Kazahstan se regasesc tot mai des in strategiile companiilor romanesti, fie pentru a
compensa scaderea livrarilor catre UE, fie pentru a-si dezvolta afacerile. De exemplu,
companiile romanesti din domeniul IT, unul dintre domeniile-vedeta ale anului, urmaresc sasi
dezvolte afacerile in tari precum Ucraina, Serbia si Bulgaria, care inca atrag proiecte de
acest tip. In acest sens se poate mentiona SIVECO, care participa la informatizarea
sistemului vamal din Turcia.
In aceasta ordine de idei, salutam implicarea MIMMCMA in deschiderea unor centre
de promovare a exporturilor la Beijing si Moscova, dar poate ca la acestea ar trebui adaugat
si New Delhi.
Pentru atingerea tintelor stabilite in cadrul strategiei sistemului cameral in domeniul
promovarii comertului exterior, avem in vedere un program sustinut de intalniri cu
reprezentanti ai corpului diplomatic acreditat la Bucuresti si cu oficiali ai altor state, pentru a
stabili un calendar concret de actiuni prin care sa fie valorificate oportunitatile oferite de
aceste domenii. As vrea sa dau doar doua exemple, de la Camera al carei presedinte sunt: in
luna mai, CCIB va organiza, impreuna cu Sectia Economica a Ambasadei Marii Britanii, un
seminar pe tema energiei verzi la care vor fi invitati sa participe reprezentanti ai autoritatilor
centrale si locale, firme romanesti si britanice, si alte entitati implicate in problematica
energiei verzi. In a doua parte a anului, Capitala Romaniei va fi vizitata de o delegatie de
oameni de afaceri japonezi ce activeaza in IT si in domeniul energiei solare, misiunea
economica vizand dezvoltarea colaborarii bilaterale.
De altfel, in baza numeroaselor acorduri de colaborare cu CCI similare din alte tari,
camerele de comert au organizat, in ultimii ani, numeroase evenimente pe tema reducerii
poluarii, a gestiunii deseurilor si a eficientei energetice. Actiunile pe aceste paliere vor
continua la nivelul sistemului cameral intrucat domeniile mentionate vor beneficia, in
perioada urmatoare, de mai multa atentie deopotriva din partea autoritatilor si a oamenilor
de afaceri. Romania, ca membru UE, va trebui sa respecte noul pachet al Comisiei Europene,
aprobat in decembrie 2008, care stipuleaza tintele pentru anul 2020, incepand cu ponderea
energiilor regenerabile si a biocarburantilor in totalul energiei ajungand pana la reducerea
emisiilor cu efect de sera, precum si Directiva 23, care se refera la eficienta energetica a
consumatorilor finali si la piata de servicii energetice. Este important de spus ca proiectele in
domeniul protectiei mediului si al energiei verzi beneficiaza de sume substantiale de la
Bruxelles (numai pent ru mediu se prevad 4,5 mld. euro).
Accesarea fondurilor europene este secretul care sta la baza traversarii mai usoare
de catre Romania a crizei economice. In mare masura, blocajele financiare si costul ridicat al
creditarii pot fi evitate prin accesarea de bani europeni. Sistemul cameral are o experienta
solida in acest domeniu, din doua puncte de vedere: pe de o parte, am castigat si derulam
proiecte finantate de la Bruxelles, pe de alta parte, pregatim specialisti in proiectarea si
managementul proiectelor europene si in analiza cost-beneficiu in astfel de proiecte.
Revenind la Bucuresti, multi dintre cei 400 de absolventi ai cursurilor de profil organizate de
CCIB au scris si castigat deja proiecte, ceea ce, pentru noi este o mare satisfactie.
Companiile trebuie sa faca un lucru extrem de important: sa-si redimensioneze si
restructureze programele de fabricatie, pentru ca, pe plan mondial, se constata mutatii la
nivelul cererii. Criza economica poate fi o oportunitate pentru cei care au curajul sa fie
inovativi. Pentru ca acest lucru sa reuseasca, este insa necesar un flux de informatii referitor
la pietele externe, la conjunctura de pe acestea, dar si la oportunitatile de afaceri, deoarece
respectiva restructurare trebuie sa nu se faca pe baza unor informatii partiale sau provenite
din surse de o credibilitate indoielnica.