Cu ocazia lansarii anuarului Statistic Imigrare 2007, presedintele Italiei, Giorgio Napolitano, a subliniat ca 6,1% din PIB–ul Italiei este realizat de muncitorii straini, care au platit taxe si impozite in valoare de 1,87 miliarde de euro. Ceea ce l-a facut pe Giorgio Napolitano sa sublinieze ca "fara imigranti, sistemul italian s-ar bloca". Din aceeasi sursa autorizata mai aflam si ca romanii sunt cea mai numeroasa comunitate straina aflata in Italia (555.997, conform cifrelor date publicitatii de autoritatile italiene, peste un milion, daca e sa ne luam dupa cele romane, care includ si persoanele care lucreaza la negru). Indiferent de numarul lor, un lucru este cert, si anume ca romanii care muncesc in Italia au trimis in tara anul trecut peste 777 de milioane de euro, ceea ce a avut darul sa mai echilibreze deficitul de cont curent, care il ingrijoreaza, pe buna dreptate, pe guvernatorul BNR. Acesta atragea atentia: "Deficitul de cont curent este foarte mare si va fi perceput din ce in ce mai rau de investitorii straini, in conditiile aversiunii la risc".
Cu ocazia lansarii anuarului Statistic Imigrare 2007, presedintele Italiei, Giorgio Napolitano, a subliniat ca 6,1% din PIB–ul Italiei este realizat de muncitorii straini, care au platit taxe si impozite in valoare de 1,87 miliarde de euro. Ceea ce l-a facut pe Giorgio Napolitano sa sublinieze ca "fara imigranti, sistemul italian s-ar bloca". Din aceeasi sursa autorizata mai aflam si ca romanii sunt cea mai numeroasa comunitate straina aflata in Italia (555.997, conform cifrelor date publicitatii de autoritatile italiene, peste un milion, daca e sa ne luam dupa cele romane, care includ si persoanele care lucreaza la negru). Indiferent de numarul lor, un lucru este cert, si anume ca romanii care muncesc in Italia au trimis in tara anul trecut peste 777 de milioane de euro, ceea ce a avut darul sa mai echilibreze deficitul de cont curent, care il ingrijoreaza, pe buna dreptate, pe guvernatorul BNR. Acesta atragea atentia: "Deficitul de cont curent este foarte mare si va fi perceput din ce in ce mai rau de investitorii straini, in conditiile aversiunii la risc".
Fiind o prezenta pe cat de discreta, pe atat de autoritara a vietii economice romanesti, Mugur Isarescu a devenit, in ultima saptamana, o figura nelipsita de pe ecranele televizoarelor si de pe paginile ziarelor. Domnia sa a iesit sub luminile reflectoarelor pentru a-i anunta pe romani ca nu prea au de ce sa se bucure ca au pensii si salarii mai mari, dat fiind ca inflatia a depasit valorile prevazute pentru 2007 atat de mult, incat a aruncat in aer pana si nivelul anuntat pentru 2008. "Nici o economie nu suporta doua cresteri salariale pe an", a avertizat guvernatorul, pledand pentru mai putin consum si mai multa productivitate. Noua prognoza de inflatie a bancii centrale pentru finalul acestui an, de 5,7%, este realizabila doar in masura in care leul nu se mai depreciaza semnificativ fata de euro, iar tinta de inflatie de 4,3% pentru sfarsitul lui 2008 este si mai greu de atins, dat fiind ca anul viitor este unul electoral.
Acesta a si fost, de altfel, motivul care l-a impins pe guvernator sa iasa in public cu un mesaj deosebit de dur: "Banca centrala nu doreste ca oamenii politici sa lanseze politici economice pentru castigarea alegerilor, care mai apoi se vor dovedi neviabile", a repetat de cateva ori veteranul din fruntea BNR. Este o premiera, pentru ca in ultimii 17 ani nu am mai fost martorii vreunei interventii preelectorale atat de dure din partea lui Mugur Isarescu. Iar aceasta noutate ar fi trebuit sa dea de gandit premierului si membrilor Cabinetului, pentru ca, in ciuda asigurarilor guvernatorului BNR ca discursul sau este indreptat in viitor, nu impotriva actualului guvern, mesajul sau a fost limpede si, as indrazni sa spun, chiar disperat: "Nu mai trageti de aceasta economie, pentru ca se rupe!"
De fapt, cine e pe punctul sa sfasie economia romaneasca? Pe de o parte, sindicatele, al caror rol este sa ceara. Pe de alta parte, guvernantii, care sunt cu gandul la urne, nu la mersul economiei. Dovada ca Tariceanu, cu musca pe caciula, a si declarat: „Cresterile salariale decise de Guvern sunt fundamentate pe cresterea economica din ultimii ani si nu pe criterii populiste“, iar afirmatiile pe aceasta tema ale guvernatorului Bancii Nationale au fost "scoase din context".
Ar fi trebuit sa le spuna acest lucru si celor de la Standard&Poors’, care au scazut rating-ul Romaniei de la stabil la negativ, argumentandu-si decizia pe marirea ingrijoratoare a deficitului extern.
Guvernatorul BNR pare sa predice in desert, dar macar nu i se poate reprosa ca nu a atras atentia asupra pericolelor care ne pandesc. Vazand ca mesajele sale nu sunt auzite, ca nimeni nu pricepe ca masurile monetarisate nu mai pot salva Romania, ca solutia cea mai proasta ar fi continuarea relaxarii fiscale, ca ridicarea la nesfarsit a dobanzii de interventie ar da frau liber creditului in valuta si investitiilor speculative, Mugur Isarescu a reluat chestiunea majorarilor salariale peste ritmul de crestere a productivitatii. "Presiunile salariale se vor mentine ridicate in contextul integrarii in UE. Noi speram sa nu mai fie cum a fost in ultimii doi ani, dar, realist vorbind, nu putem sa punem mare baza pe temperarea cresterii salariale. Am putea face mult, dar nu inainte de alegeri: sa restructuram piata fortei de munca. Evenimentele din Italia dovedesc ca este greu sa visezi prea mult ca in Romania nu vor creste salariile in perioada urmatoare. Si nu neaparat din cauza sindicatelor sau a slabiciunilor Guvernului, ci pentru ca exista factori obiectivi care duc la migratia fortei de munca, a diferentialului de salarii etc", a completat Isarescu.
Si iata-ne ajunsi din nou la problema Italiei, de unde am plecat. Criza din Italia pune in evidenta doua mari probleme ale Romaniei contemporane: prostul management, lipsa unei liste de prioritati a masurilor care trebuie sa fie intreprinse, duc economia catre o situatie de criza, cuvant folosit chiar de Mugur Isarescu, iar problemele ignorate de generatii, cum este cea a tiganilor, se razbuna acum si inca nu se intrezareste o conceptie coerenta de rezolvare a lor.
Sursa www.ccib.ro