Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat miercuri, 16 septembrie, legea privind Conturile de Economii și Investiții (CEI), cu 262 de voturi „pentru” și o abținere. Noul instrument permite persoanelor fizice să economisească voluntar și să investească pe termen lung în acțiuni, obligațiuni și fonduri, cu un tratament fiscal distinct față de conturile de investiții obișnuite.

Proiectul a fost inițiat de deputații Sebastian Burduja (PNL), Gabriela Horga, Cristina Prună și Claudiu Năsui (USR) și a strâns semnături de susținere din partea tuturor partidelor parlamentare. Înregistrată în aprilie 2026 sub denumirea „Conturi Individuale de Investiții pentru Pensie”, inițiativa a fost adoptată de Senat pe 29 iunie, cu 88 de voturi pentru și unul împotrivă, ca „Conturi Individuale de Investiții pentru Viitor”. Denumirea finală a fost stabilită la Camera Deputaților. Inițiatorii indică drept modele conturile individuale de pensie din Statele Unite, IRA și 401(k), precum și contul de investiții suedez ISK.

Două regimuri fiscale, o singură impozitare

Legea creează două tipuri de cont, diferențiate prin momentul în care se aplică impozitul. În contul cu regim de scutire (CEI-S), titularul depune bani din venituri deja impozitate. Contribuțiile nu sunt deductibile, dar câștigurile realizate în cont și sumele retrase la final sunt scutite de impozitul pe venit și nu intră în baza de calcul a contribuțiilor sociale.

În contul cu regim de deductibilitate (CEI-D), contribuțiile se scad din baza de calcul a impozitului pe venit, iar impozitarea este amânată până la retragere, când întreaga sumă, contribuții și randament, se impozitează la cota prevăzută atunci de Codul fiscal. Nici în acest caz sumele retrase nu intră în baza contribuțiilor sociale. Alimentarea se poate face din salariul de la funcția de bază, din venituri din activități independente impuse în sistem real sau de către angajator; în ultimul caz se aplică plafonul lunar de 33% din salariul de bază prevăzut de Codul fiscal, comun cu alte beneficii extrasalariale.

În ambele variante, dividendele, dobânzile și câștigurile de capital obținute în cont nu sunt impozitate anual și pot fi reinvestite integral. „Oricum ar fi banii se vor taxa o singură dată”, a rezumat Claudiu Năsui. Regimul fiscal ales la deschidere nu mai poate fi schimbat ulterior, însă o persoană poate deține mai multe conturi, inclusiv din ambele categorii, la unul sau mai mulți administratori.

Instrumente eligibile și obligațiile administratorilor

Conturile vor fi deschise la bănci și la societăți de servicii de investiții financiare (SSIF) autorizate. Banii pot fi plasați în acțiuni, obligațiuni, fonduri de investiții și ETF-uri admise la tranzacționare pe piețe reglementate din Uniunea Europeană sau din state membre OCDE. Investițiile directe în instrumente derivate sunt excluse, dar sunt permise fondurile care folosesc derivate pentru replicarea unui indice sau pentru acoperirea riscurilor.

Administratorii trebuie să țină activele din CEI separat de propriul patrimoniu, să comunice comisioanele înainte de deschiderea contului și să anunțe orice modificare cu cel puțin 30 de zile înainte. Transferul la alt administrator se face în maximum 15 zile lucrătoare, fără comision de transfer. Conturile beneficiază de protecția Fondului de Compensare a Investitorilor, cu un plafon de 20.000 de euro per investitor, care acoperă însă doar situațiile în care intermediarul nu poate restitui activele clientului, nu și pierderile de piață.

Când pot fi retrași banii

Spre deosebire de un cont de investiții obișnuit, sumele din CEI nu sunt disponibile oricând. Contribuțiile pot fi făcute până la primul dintre două momente, deschiderea dreptului la pensie (pentru limită de vârstă, anticipată sau de invaliditate) sau împlinirea vârstei de 65 de ani, iar de la acel moment titularul poate retrage banii, integral sau parțial. În caz de deces, activele intră în succesiune, iar moștenitorii le pot transfera într-un cont propriu de același tip sau le pot lichida.

Mecanismul nu modifică pensia publică, Pilonul II sau Pilonul III. Nicio parte din contribuția de asigurări sociale nu este direcționată automat către CEI, iar contul nu prevede plata unei rente periodice.

Proiecții și rezerve instituționale

Sebastian Burduja a ilustrat efectul acumulării cu scenariul unei persoane care economisește aproximativ 300 de lei pe lună timp de 35 de ani: la un randament mediu de 7% pe an peste inflație, capitalul ar depăși 500.000 de lei, circa 100.000 de euro la puterea de cumpărare actuală. Inițiatorul a precizat că piețele trec și prin perioade de scădere. Randamentul nu este garantat, iar rezultatul final depinde de evoluția piețelor, de deciziile titularului și de nivelul comisioanelor.

Pe parcursul procedurii legislative, proiectul a primit avize negative de la Consiliul Legislativ și de la Consiliul Economic și Social. Potrivit Ziare.com, CES a semnalat lipsa unui plafon anual pentru contribuțiile personale, comparabil cu limita de deductibilitate de 400 de euro pe an de la Pilonul III, ceea ce ar favoriza persoanele cu venituri ridicate; forma adoptată nu introduce un astfel de plafon. ASF a cerut eliminarea termenului „pensie” din denumire, apreciind că instrumentul este un produs de economisire și investiții, nu o pensie privată, iar Consiliul Fiscal a constatat că impactul bugetar al facilităților nu a fost cuantificat.

Etapele următoare

Legea va fi depusă la secretarul general al Camerei pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Dacă nu este contestată sau trece de controlul de constituționalitate, va fi trimisă spre promulgare președintelui României. Conturile nu pot fi încă deschise: după publicarea în Monitorul Oficial, ASF trebuie să adopte normele de aplicare. Burduja a declarat că speră ca primele conturi să poată fi deschise de anul viitor.