In ziua de 28 ianuarie 2008 se implinesc 140 de ani de cand in Capitala Romaniei a inceput sa functioneze Camera de Comert Bucuresti. Avand in vedere situatia camerelor de comert din Principatele Unite in ianuarie 1868, Camera Capitalei este cea mai veche organizatie de acest gen de pe teritoriul de atunci al tarii. Ea este rodul stradaniilor unora dintre cele mai luminate minti ale vremii si a clarviziunii care l-a facut pe Alexandru Ioan Cuza sa isi lege numele de unele dintre cele mai progresiste legi care au contribuit la transformarea proaspat unitelor principate romane intr-un stat national modern.
In ziua de 28 ianuarie 2008 se implinesc 140 de ani de cand in Capitala Romaniei a inceput sa functioneze Camera de Comert Bucuresti. Avand in vedere situatia camerelor de comert din Principatele Unite in ianuarie 1868, Camera Capitalei este cea mai veche organizatie de acest gen de pe teritoriul de atunci al tarii. Ea este rodul stradaniilor unora dintre cele mai luminate minti ale vremii si a clarviziunii care l-a facut pe Alexandru Ioan Cuza sa isi lege numele de unele dintre cele mai progresiste legi care au contribuit la transformarea proaspat unitelor principate romane intr-un stat national modern.
Raspunsul la intrebarea daca si de ce era nevoie de o Camera de Comert la Bucuresti este dat de C.A. Rosetti, staroste al negustorilor bucuresteni: "Corpul comercial mai sufera si de lipsa unei autoritati legale, care sa poata apara cu putere interesele sale, care sa poata lua initiativa la imbunatatirile trebuincioase, fara de care nici un progres nu este cu putinta. Una din dorintele corpului comercial este dar (…) a se infiinta cat mai curand o Camera de Comert si Industrie, care sa aiba o actiune independenta si o autoritate recunoscuta spre a putea apara cu mai multa eficacitate interesele vitale ale tuturor ramurilor de industrie.“
Daca ar fi, la ceas aniversar, sa incercam a identifica unele dintre trasaturile care au caracterizat Camera Bucurestiului de-a lungul deceniilor, am putea spune fara teama de a gresi, ca printre acestea s-au numarat nu numai longevitatea si continuitatea, dar si dorinta de independenta fata de autoritatile guvernamentale, incompatibilitatea cu lipsa democratiei si o vitalitate iesita din comun.
Dovada este ca, in peisajul sistemului cameral romanesc, Camera de Comert si Industrie a Bucurestiului a fost singura care nu a cazut prada obsesivei preocupari a guvernului instaurat in 1945 de a demola orice organizatie a oamenilor de afaceri, fiind pastrata pentru ca, din structura sa sa poata lua nastere Camera nationala.
Este intresant de subliniat ca, dupa aparitia legii lui Cuza, in 1864, si a inaugurarii Camerei de Comert si Industrie a Bucurestiului, la 28 ianuarie 1868, au si inceput demersurile pentru scoaterea acestei organizatii de sub obladuirea guvernului. Executivul avea, de la bun inceput obligatia sa consulte camerele de comert ori de cate ori se schimba legislatia comerciala, cand se creau noi camere de comert, burse, banci ori societati de scont, sau atunci cand se intentiona operarea unor modificari ale tarifelor vamale si de transport. A trebuit insa sa treaca 22 de ani pana cand o a doua lege a camerelor de comert le-a scos de sub autoritatea guvernamentala.
Functionarea Camerei de Comert din Bucuresti a permis promovarea unor initiative de valoare pentru comunitatea de afaceri romaneasca, intre care: documente privind intabularea firmelor comerciale, (ceea ce a insemnat nasterea actualului Registru al Comertului), contributii la textul unor legi de mare importanta pentru economia nationala, cum au fost cele privind bursele, incurajarea industriei nationale, reglementarea relatiilor de munca si a repausului duminical, marcile de fabrica si de comert, falimentul si altele.
Mai tarziu, in al treilea deceniu al veacului trecut, Camera bucuresteana s-a remarcat printr-o atitudine transanta fata de ingerintele politicului in economic, protestand fata de fiscalitatea excesiva si aparitia unor multiple taxe speciale, contingentari, introducerea preturilor maximale, concurenta neloiala in desfacerea produselor alcoolice etc. Ing. Cristian Pennescu Kertsch, presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Bucurestiului, declara in 1936, in fata ministrilor finantelor, industriei si comertului si sanatatii: „In valmasagul creiat de puhoiul masurilor restrictive, trebue sa facem o profesiune de credinta. Noi, comerciantii si industriasii, suntem pentru libertate. Suntem pentru libertate, deoarece numai intr’un regim de neamestec al autoritatii in intreprinderile particulare, comertul si industria tarii pot propasi“. O pozitie a carei perenitate nu mai trebuie subliniata si pentru realizarea careia in actualul context politic complicat si controversat prin tot soiul de ingerinte, dar si de interese de grup – conducerea CCIB activeaza apasat si cu consecventa, cautand in acelasi timp aliat in tara, dar si afara in aceasta lupta deloc usoara si in anumite cazuri chiar inegala la care printre adversari nu se sfiesc sa se situeze unii factori ai puterii si politicului. Suntem o prezenta activa, apreciata si recunoscuta ca atare in cadrul organismelor de colaborare balcanice central si est Europeana, dar si ale UE, cum sunt SECI (Initiativa de Cooperare Sud-Est Europeana), BAC (Consiliul de Consultanta in Afaceri din Coordonarea Pactului de Stabilitate, Congresul Expeditorilor din Balcani, VEF (Viena Economic Forum), Conferinta Dunareana, dar si Comisia Dunarii, FIATA, BSEC (Colaborarea la Marea Neagra) si BSEC-URTA si multe altele.
Actuala Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti a fiintat in cadrul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, ca o structura distincta dedicata exclusiv sustinerii intereselor comerciantilor din Capitala. Reuniti in cadrul sectiunilor Industrie, Comert-Turism si Servicii ale fostei CCIRB, oamenii de afaceri din Bucuresti au decis, in aprilie 2005, ca traditia Camerei bucurestene infiintata de Cuza putea fi continuata prin desprinderea Camerei Capitalei de cea Nationala. Asa a reaparut ca persoana juridica de sine statatoare Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, aflata, dupa mai bine de o jumatate de secol, din nou in postura unei organizatii autonome si al carei crez ramane cel care reiese din indemnul adresat de regele Ferdinand cu prilejul construirii sediului Camerei de Comert din Capitala, care azi adaposteste Biblioteca Nationala: „Faceti sa propaseasca negotul si industria, numai asa va putea propasi tara“.
Pentru a urma indeaproape indemnul regelui Ferdinand, in cei doi ani si jumatate care s-au scurs de cand a fost recunoscuta de Guvernul Tariceanu ca organizatie cu personalitate juridica pusa in slujba mediului de afaceri din Capitala, Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti s-a implicat in practic toate domeniile de interes pentru comercianti.
Oamenii de afaceri bucuresteni au gasit in CCIB un sprijin eficient, fata de care si-au exprimat aprecierea. Amintim aici implicarea organizatiei in folosirea eficienta a banului public, functionarea unor centre de sprijin pentru intreprinzatori in majoritatea sectoarelor bucurestene, menite sa reduca birocratia si timpul necesar infiintarii de noi firme sau efectuarii de mentiuni in documentele constitutive ale societatilor comerciale.
De asemenea, CCIB a fost activa in combaterea contrafacerilor si in promovarea productiei de energie alternativa si s-a implicat in marile probleme ale Capitalei. Un exemplu graitor este cel referitor la parteneriatul public-privat pentru reducerea efectelor unor dezastre naturale, stiut fiind ca Bucurestiul are un risc seismic ridicat, precum si la fluidizarea traficului de marfuri si calatori in capitala tarii si zonele limitrofe.
Enumerarea exemplelor care sa demonstreze anvergura activitatii CCIB ar putea evident continua cu pozitia CCIB in pastrarea echilibrului pietei financiare prin privatizarea CEC prin subscriptie publica, promovarea proiectelor de realizarea de energie din surse regenerabile, inclusiv promovarea in colaborare cu CCI a Bulgariei a proiectului realizarii nodului hidrotehnic Turnu Magurele – Nicopole, care sa includa doua hidrocentrale, ecluze pentru fluidizarea navigatiei pe Dunare si un pod atat de necesar pentru traficul peste Dunare si protejarea contra inundatiilor. La aceleasi preocupari trebuie adaugata promovarea finalizarii Canalului Bucuresti-Dunare, declararea orasului Mangalia drept capitala a energiilor regenerabile.
Camera Bucurestiului este un sprijin eficient pentru oamenii de afaceri in promovarea relatiilor externe si in pregatirea acestora pentru aderarea tarii la UE si, ulterior, pentru ridicarea capacitatilor acestora de a accesa fonduri structurale si de a face fata unei concurente acerbe pe plan european. In acest sens, trebuie subliniata participarea CCIB la programul Interreg IIIC "More Co-operation“, destinat cooperarii industriale si promovarii capacitatii de export a IMM-urilor. In acelasi timp, seminariile si mesele rotunde pe teme precum siguranta alimentara, protectia mediului, transporturile pe Dunare, pregatirea operatorilor din turism, dar si cele referitoare la recuperarea deseurilor electronice si legislatia din domeniul produselor cosmetice (ca sa amintim numai cateva dintre activitatile realizate in colaborare cu Unitatea TAIEX pentru Constructie Institutionala a Comisiei Europene) au fost elemente de succes in pregatirea oamenilor de afaceri pentru integrare. Tot pe aceasta linie, la loc de frunte trebuie subliniat faptul ca la cursurile organizate de CCIB pe tema accesarii fondurilor structurale au fost eliberate peste 250 de diplome de absolvire.
Pentru a-i putea sprijini pe oamenii de afaceri in relatiile lor cu partenerii externi, au fost semnate 34 acorduri de colaborare cu camere de comert si alte organizatii de peste hotare. La Bucuresti, conducerea CCIB a avut o serie de intalniri cu ambasadori, insarcinati cu afaceri sau consilieri economici ai unor tari straine, dintre care amintim Slovenia, Israel, Spania, Thailanda, Slovacia, Iran etc., au fost primite delegatii din SUA, Tunisia, Germania, Italia si altele. De mare succes s-au bucurat Forumurile de afaceri cu parteneri din Turcia, Tunisia, Grecia etc.
Ne preocupam sa avem rezultate notabile, in ceea ce priveste promovarea ideilor si intereselor de sistem cameral in vederea viitorilor nostri membri, astazi elevi sau studenti prin organizarea de intalniri, parteneriate de colaborare dar si prin primirea si indrumarea doritorilor de a face practica in cadrul institutiei noastre.
In sfarsit, dar nu in cele din urma, CCIB s-a dovedit a fi si o promotoare a valorilor autentice din randul comunitatii de afaceri, organizand atat Topul firmelor din Municipiul Bucuresti, cu individualizarea Topului Cercetarii, cat si a Topurilor din toate cele sase sectoare ale Capitalei. La acestea, se adauga Topul national al firmelor de paza.
In acelasi timp, prin organizarea a patru editii a unor targuri de joburi in diferite sectoare ale Capitalei, CCIB a demonstrat nu numai o atentie fata de problemele sociale ale municipiului, dar si fata de spinosul subiect al asigurarii de forta de munca de inalta calificare pentru firmele bucurestene.
Prin toate aceste activitati, precum si pe cele ramase nementionate, din motive de spatiu, CCIB s-a aratat a fi un demn continuator al traditiilor sale, coborand fara intrerupere pana la 1868. Ne mandrim cu acest lucru si indemnam pe toti cei ce gandesc si sunt ca noi, sa ni se alature!