Recent a avut loc la Ulm (Germania), Conferinta pe tema Dunarii intitulata Danube-Lifeline of Europe, unde au participat personalitati din tarile riverane Dunarii si nu numai. Organizatorul manifestarii, Wolfgang Limbert/GTZ Germania, l-a invitat pe presedintele director-general al CCIB, dipl. ec. Stefan D. Popa, sa prezinte o alocutiune in cadrul sectiunii "Cai interioare de navigatie in Ungaria, Croatia, Serbia, Bulgaria si Romania pana in 2015 si dupa aceasta data".
Recent a avut loc la Ulm (Germania), Conferinta pe tema Dunarii intitulata Danube-Lifeline of Europe, unde au participat personalitati din tarile riverane Dunarii si nu numai. Organizatorul manifestarii, Wolfgang Limbert/GTZ Germania, l-a invitat pe presedintele director-general al CCIB, dipl. ec. Stefan D. Popa, sa prezinte o alocutiune in cadrul sectiunii "Cai interioare de navigatie in Ungaria, Croatia, Serbia, Bulgaria si Romania pana in 2015 si dupa aceasta data". Presedintele CCIB s-a axat pe tema incalzirii globale, cooperarii regionale si imbunatatirii infrastructurii Dunarii.Tot la initiativa organizatorului, Stefan D. Popa a vorbit si in cadrul unei mese rotunde organizate in ziua a 2-a a dezbaterilor, pe tema colaborarii camerelor de comert din vecinatatea Dunarii.
La reuniunea de la Ulm, dedicata exclusiv proiectelor dunarene, au fost invitate personalitati importante ale orasului gazda, printre care primarul orasului, Ivo Goner, Peter Kulitz – presedintele Camerei de Comert din Ulm, ambasadorul Milovan Bozinovic, presedintele Comisiei Dunarene, Dirk Tompson – seful Grupului Regiunii Sud-Est Europene, precum si Cesare Bernabei, reprezentant al Comisiei Europene – Directia Generala Transport si Energie.
In cadrul discutiilor au fost abordate si detaliate probleme legate de Dunare, inclusiv strategii ale guvernelor tarilor riverane vizand imbunatatirea navigatiei pe sectoarele dunarene respective. Din pacate din partea Romaniei, in afara unor membri ai Ambasadei si Consulatului Romaniei in Germania, nu au participat reprezentanti ai autoritatilor.
Cesare Bernabei a facut o ampla prezentare a strategiei UE privind dezvoltarea modalitatilor de trafic europene in perioada urmatoare, subliniind ca in opinia Comisiei trebuie dezvoltate in viitor toate modalitatile de trafic.
Presedintele CCIB a atras atentia ca astazi omenirea se confrunta cu fenomenul incalzirii globale, care este determinat si de industria transporturilor, responsabila pentru circa 27% din emisiunile de gaze de sera. In aceste conditii, Stefan D. Popa a subliniat ca viitorul este al transportului multimodal – avand segmental principal pe apa; aceasta conceptie impune ca o mare parte a transporturilor rutiere sa fie preluate de catre transportul pe apa, mai putin poluant. Presedintele CCIB a mai subliniat si faptul ca desi in Romania se regaseste cea mai mare parte a traseului Dunarii, peste 1.100 km, pe aceasta portiune nu sunt decat 4 poduri.
Au fost prezentate consecintele favorabile ale imbunatatirii infrastructurii dunarene, necesitatea stabilitatii senalului navigabil la cel putin 3,5-5 metri adancime pe tot parcursul anului, importantei finalizarii canalului Bucuresti-Dunare pentru mediul de afaceri romanesc si, in special, pentru cel din Capitala, etc.
Un loc aparte l-a constituit prezentarea proiectului de realizare a complexului hidroenergetic Turnu-Magurele – Nicopole si a consecintelor favorabile determinate de acesta pentru transport, obtinerea de energie electrica regenerabila, control asupra inundatiilor, turism, agricultura, etc.
O contributie notabila la dezbaterile care au avut loc au avut-o si Nicolae Mohanu, primarul municipiului Turnu-Magurele si Marin Niculce, presedintele CCIA Teleorman, care au subliniat importanta deosebita a realizarii acestui proiect pentru comunitatea oamenilor din zona capitalei Judetului Teleorman, dar si a intregii regiuni.
In cadrul lucrarilor, au fost prezentate o serie de proiecte in derulare pentru imbunatatirea infrastructurii Dunarii (ex. NAUIADES si PLATINA, COLD – linie regulata de transport fluvial de containere, masterplanul adoptat in Serbia pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe 88 km de Dunare pe teritoriul sarb.
In cadrul prezentarii sale, Markus Simoner a aratat ca, din pacate, infrastructura este slaba si in prezent intre Constanta si Belgrad nu exista nici un terminal modern de containere.
Discutiile au fost axate pe tema solutiilor de imbunatatire a navigatiei pe Dunare in conditiile in care nivelul apelor fluviului este foarte diferit pe parcursul anului, variind intre 2,5 si 7 m.
In aceste conditii, vorbitorii au subliniat ca nu poate fi asigurata operabilitatea Coridorului VII paneuropean – ca obiectiv prioritar, atata timp cat astazi navigatia fara probleme se poate desfasura numai dupa anotimpul ploios. Solutiile cel mai des invocate au fost imbunatatirea si intretinerea senalului navigabil, inclusiv construirea de baraje precum cel de la Turnu-Magurele – Nicopole, care pe langa asigurarea navigatiei pe lacul de circa 100 km in amote, ar genera si multe alte avantaje.
In cadrul mesei rotunde, la care au luat parte reprezentanti ai camerelor de comert si industrie din zonele limitrofe Dunarii, la discutiile monitorizate de Karl Schick (din cadrul Camerei de Comert din ULM) au participat reprezentantii CCIB, CCIA Teleorman si primarul Municipiului Turnu Magurele si delegati din Serbia, Croatia, denumiti generic grupul businessman-ilor din regiunile Dunarii.
Toti participantii au subliniat avantajele imbunatatirii infrastructurii Dunarii si a conditiilor de navigatie pe Dunare. Reprezentantii Romaniei au evidentiat importanta realizarii proiectului complexului hidroenergetic Turnu-Magurele – Nicopole, dar si a conditiilor de navigabilitate pe alte rauri interioare care se varsa in Dunare (Timis, canalul Bucuresti-Dunare, Prut etc.), importanta imbunatatirii infrastructurii Dunarii pentru dezvoltarea turismului si irigatii etc.
In finalul discutiilor au fost facute aprecieri fata de initiativa organizarii acestui grup de lucru si s-au facut propuneri de permanetizare a lucrarilor grupului in cadrul reuniunilor pe teme dunarene care vor urma.
Dintre principalele propuneri facute la Ulm de catre participantii la conferinta, trebuie accentuata importanta celor privind dezvoltarea liniei de containere existenta intre Constanta si Belgrad pana in Budapesta si Viena, iar ulterior pana in Germania si mai departe pe Rin si canale pana in Marea Nordului. De asemenea, sunt necesare eforturi pentru a aduce la un loc clientii, utilizatorii si operatorii. In conformitate cu un studiu realizat in Serbia, costurile estimate la transportul containerelor pe Dunare ar putea sa fie de pana la 7 ori mai reduse decat cele reclamate de transportul rutier. Marfurile cele mai recomandate pentru transportul maritim sunt cerealele, sarea, lemnul, produsele din fier si otel, piesele auto, utilajele, materialele de constructii etc.
In vederea atingerii obiectivelor stabilite la Ulm, sunt necesare crearea de birouri de comunicatie RIS (river information services) pentru asigurarea securitatii circulatiei pe dunare. In aceste conditii, traseul dunarean poate deveni una dintre atractiile turismului de croaziera care ar putea contribui mult la imbunatatirea calitatii mediului si al bunastarii sociale in zona.
In ceea ce priveste realizarea de baraje pe Dunare, s-a propus realizarea unui studiu de fezabilitate vizand impactul asupra mediului si faunei, dar s-a mentionat de asemenea necesitatea crearii unui lac in amonte de Cernavoda pentru a asigura apa de racire la reactoarele centralei pe timp de seceta.
Sursa: www.ccib.ro