Integrarea europeana inseamna succesul sau falimentul firmelor romanesti

  Preocupati de  evolutia  economiei  si de efectele din plan pragmatic ale procesului de integrare europeana asupra firmelor romanesti, reprezentantii  mediului de afaceri din Bucuresti si din tara au dezbatut o  serie  de  aspecte legate de "Impactul integrarii in Uniunea Europeana asupra comunitatii de afaceri din Romania".  Prin organizarea acestei mese rotunde, Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) si Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) si-au propus sa realizeze o platforma de comunicare intre partenerii sociali interesati de accelerarea convergentei dintre Romania si celelelate state membre UE si un sistem de alerta pentru semnalizarea si solutionarea problemelor cu care se confrunta intreprinzatorii.
  Preocupati de  evolutia  economiei  si de efectele din plan pragmatic ale procesului de integrare europeana asupra firmelor romanesti, reprezentantii  mediului de afaceri din Bucuresti si din tara au dezbatut o  serie  de  aspecte legate de "Impactul integrarii in Uniunea Europeana asupra comunitatii de afaceri din Romania".  Prin organizarea acestei mese rotunde, Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR) si Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) si-au propus sa realizeze o platforma de comunicare intre partenerii sociali interesati de accelerarea convergentei dintre Romania si celelelate state membre UE si un sistem de alerta pentru semnalizarea si solutionarea problemelor cu care se confrunta intreprinzatorii.
      "Evolutia Romaniei in UE nu depinde de oamenii politici, ci de alte categorii, adica de investitori, producatori, consumatori, manageri, pe scurt, de lumea afacerilor", care au un rol decisiv, sublinia Victor Babiuc, presedintele CCIR, in cuvantul sau introductiv.
      Prezent la acest eveniment, dipl. ec. Stefan D. Popa, presedinte-director general al CCIB, a apreciat ca „pentru ca oportunitatile deschise de aderarea Romaniei la UE sa nu ramana simple posibilitati, ci sa se transforme in realitati“ este nevoie de "o legislatie economica stabila, care sa produca efecte previzibile pe termen mediu si chiar lung", ceea ce impune corelarea prevederilor de la Bucuresti cu cele in vigoare in UE."Altfel, vom fi in situatia de a modifica, de pilda, Codul Fiscal din doua in doua luni“, cum s-a intamplat in cazul taxelor care erau pana nu de mult percepute la frontiera pentru ecologizare, si care au fost eliminate dupa discutii penibile. Tot asa se intampla acum cu taxa pe prima inmatriculare a vehiculelor, al carei cuantum este contestat de autoritatile de la Bruxelles.O alta grupa de dificultati semnalate de presedintele CCIB sunt cele legate de respectarea normelor europene de protectia mediului si de siguranta alimentara, care impun investitii la care micii producatori se pot cu greu inhama, accesibile doar prin finantare comunitara, pe baza unor proiecte viabile. Cresterea competitivitatii firmelor pe piata europeana, ramane in continuare un punct nevralgic, chiar daca doua treimi din exporturile romanesti mergeau spre UE si inainte de 2007, a fost de parere reprezentantul autorizat al celei mai numeroase comunitati de afaceri din tara, cea a bucurestenilor.
      "Vreau sa subliniez ca atat CCIR, cat si CCIB au avut un bogat program de pregatire a comunitatii de afaceri pentru aderare, iar CCIB a elaborat un amplu program de asistare a firmelor romanesti in procesul integrarii economice. In anul abia inceput, CCIB continua organizarea de cursuri si seminarii, pe teme precum accesarea fondurilor structurale, siguranta alimentara, protectia mediului, spre a pune firmele in ipostaza de a face fata concurentei de pe piata unica", a afirmat in finalul interventiei sale Stefan D. Popa.
      La solicitarea participantilor, CCIR si CCIB vor pregati o banca de date cu consultantii calificati pentru a asista firmele in realizarea unor proiecte capabile sa absoarba fondurile europene.
      Strategiile de post-aderare ale Romaniei nu pot avea succesul dorit datorita lipsei de viziune si de realism. Nu se poate construi o Romanie competitiva stimuland doar sticlaria, turismul si agricultura, neglijand total aspectele legate de economia bazata pe cunoastere, a afirmat Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania.
      Firmele romanesti, mai ales cele din industria prelucratoare se confrunta cu probleme grave generate de furnizarea energiei. De jocurile de pe aceasta piata insuficient reglementata, unde firme de apartament "fac concurenta" marilor producatori, vanzand energia cu 15% mai ieftin, a spus Stefan Marginean, presedintele Grupului Metanef, membru al Colegiului de conducere al CCIB.
      Si noua lege a societatilor comerciale, "aparuta pe sest" in Monitorul Oficial la sfarsitul anului trecut, da mari batai de cap intreprinzatorilor, a afirmat Nicolae Vasile, vicepresedinte al CCIB, presedinte in exercitiu al ADER. O alta problema foarte grava este cea a necesitatii de dislocare a unitatilor productive din orase, pe motive legate de protectia madiului inconjurator. Oamenii de afaceri au insa nevoie de garantia autoritatilor ca nu vor fi supuse unei alte cereri de dislocare si, pentru coerenta masurilor, vorbitorul a propus adoptarea solutiei parcurilor industriale care si-au dovedit eficienta in alte state recent admise in UE.