Este opinia lui Konrad Eckenschwiller, reprezentant al Asociatiei Forumul Prietenilor Pactului Mondial – Global Compact, membru al Consiliului Consultativ al Oamenilor de Afaceri (BAC), sub egida Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Aflat in vizita la Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, domnia sa ne-a acordat un interviu in exclusivitate:
Este opinia lui Konrad Eckenschwiller, reprezentant al Asociatiei Forumul Prietenilor Pactului Mondial – Global Compact, membru al Consiliului Consultativ al Oamenilor de Afaceri (BAC), sub egida Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Aflat in vizita la Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti, domnia sa ne-a acordat un interviu in exclusivitate:
– Am dori sa aflam care sunt obiectivele vizitei dvs. in capitala Romaniei.
– As dori sa incep prin a va spune ca sunt foarte fericit pentru intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Anul acesta a inceput cu o veste buna, atat pentru Europa, pentru perspectivele economiei si pentru oameni ca mine, care iubesc Romania. Este un element important, pentru ca daca nu ar fi aceste relatii bune cu Romania si cu Camera de Comert a Bucurestiului, nu as fi aici astazi.
Sunt aici in numele si la cererea unor mari antreprenori francezi din infrastructura. Tari ca Romania, care adera la UE, cu toata incarcatura istoriei lor din ultimele decenii, au mari lipsuri in ceea ce priveste infrastructura: drumuri, autostrazi, poduri, energie, aeroporturi, porturi, cai ferate, protectia mediului. Aceasta problema nu este monopolul Romaniei, care insa, cu o populatie de peste 20 milioane, este cea mai importanta tara din regiune.
Infrastructura este esentiala pentru dezvoltarea unei tari, pentru ca dezvoltare inseamna sa creezi bogatie, in sensul nobil al cuvantului, ceea ce se traduce prin cresterea nivelului de trai, a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor. Altfel spus, realizezi bunastarea generala creand noi locuri de munca si producand valoare adaugata. Nimic din toate acestea nu se poate face fara infrastructura, respectiv daca nu ai suficienta energie, autostrazi, aeroporturi, daca nu protejezi mediul inconjurator. Daca nu indeplinesti conditiile de mediu, ai mari probleme cu Bruxelles-ul. Si Romania se confrunta cu asemenea probleme.
– Care este vestea buna in acest context?
– Cand reprezinti antreprenori de amploare si exista o piata, sunt posibilitati extraordinare de a construi sosele, autostrazi, porturi, de a imbunati reteaua de cale ferata. Mi s-a dat ca exemplu calea ferata spre portul Constanta, care va deveni un port modern cu terminale pentru containere, unde trenurile circula cu o viteza medie de 25-30 km/h, in loc sa fie linie dubla, cu o viteza medie de 100 km/h. Degeaba ai o tara mare si frumoasa daca ai probleme de mediu, datorita deseurilor si apelor reziduale. Romania este o piata mare, pe care Administratia isi face datoria, exista multe proiecte, dar acestea trebuie organizate si finantate.
– Spuneati ca antreprenorii francezi sunt interesati de proiectele de infrastructura din Romania. Vreti sa detaliati putin care sunt intentiile si planurile lor?
– Intentiile lor se leaga de o mai buna cunoastere a Romaniei, de aceea vor veni aici in martie. E clar ca romanii nu pot face totul in 2 ani si, de aceea este nevoie de fixarea prioritatilor, adica de o decizie politica. Guvernul este cel care ia aceasta decizie, nu sectorul privat; guvernul are datoria sa afle parerea expertilor, dar decizia finala îi apartine.
Misiunea din martie va da ocazia antreprenorilor francezi sa-si prezinte potentialul, adica disponibilitatile, inclusiv privind finantarea si parteneriatul public-privat, pentru a evita ca Romania sa se confrunte cu situatia tarilor admise in UE in valul anterior de a nu cheltui toate fondurile alocate. In urma acestei vizite, antreprenorii vor decide sa abordeze anumite proiecte la care vor participa.
– Ati mentionat vizita la Bucuresti proiectata pentru luna martie. Va fi organizata cu ocazia Conferintei Dunarene, ce va avea loc la CCIB?
– Vizita la Bucuresti a antreprenorilor francezi nu este legata de Conferinta Dunarii. In ceea ce priveste agenda, sunt doua evenimente separate. In ceea ce priveste problematica, au foarte multe in comun, pentru ca Dunarea este una dintre problemele abordate, atat in ceea ce priveste energia, constructia de poduri, diguri, canalul Bucuresti- Dunare, inundatiile.
– Si antreprenorii doresc sa abordeze toate aceste teme?
– Evident nu vor putea face totul! Daca ma intrebati daca pentru antreprenorii francezi exista subiecte tabu, raspunsul este Nu! Antreprenori francezi au competenta sa discute toate aceste subiecte, dar prioritatile nu ei le fixeaza.
– Va referiti la prioritatile fixate de guvern?
– Nu neaparat de guvern, ci si de autoritatile locale, luand in considerare si opinia CCIB.
– Inteleg ca vorbim despre o suma importanta de bani. Cam la cat estimati aceste investitii?
– Nu va pot da cifre. Vom stii mai precis dupa ce vom afla care sunt prioritatile. Stiti ca necesarul de investitii in infrastructura Romaniei, conform evaluarilor facute de UE, depaseste cu mult cifra de 10 miliarde euro pentru urmatorii 10 ani?
Avand in vedere ca va intregrati in UE, peste 6 ani trebuie sa ajungeti cam la acelasi nivel de trai si, in acest scop, aveti nevoie de o infrastructura de baza similara cu cea existenta in celelalte state europene. O mare parte din necesarul de investitii va fi co-finantat de UE, dar, pentru a obtine aceasta cofinantare, care este esentiala, trebuie sa respectati regulile specifice ale Uniunii Europene. Sa nu uitam ca licitatiile sunt organizate de partea romana, de administratia centrala sau locala! Daca vine aceasta delegatie franceza la Bucuresti, inseamna ca au convingerea ca romanii vor putea prezenta la Bruxelles proiecte care au sanse mari sa fie acceptate, cu respectarea procedurilor de licitatie europene.
– Ce rol credeti ca are CCIB in acest amplu proces de reconstruire a infrastructurii in Romania?
– Cand activezi in afaceri, esti pragmatic, ceea ce inseamna ca iei in consideratie toate fortele disponibile. Un raspuns scurt ar fi: a nu lua in consideratie CCIB ar fi o mare greseala. Doresc sa fiu mai explicit: ne adresam CCIB pentru ca sunt convins ca aceasta organizatie va aduce valoare adaugata. Acesta este numele jocului daca doresti progresul, indiferent de domeniu: cine vrea sa aiba un rol, trebuie sa adauge valoare.
In cazul Romaniei, ar fi o mare greseala sa nu foloseasca plusul de valoare.