Oamenii de afaceri doresc privatizarea CEC

 In ziua de 12 decembrie, Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) si Alianta pentru Dezvoltarea Economica a Romaniei (ADER) au organizat la sediul CCIB o dezbatere publica, pe tema privatizarii Casei de Economii si Consemnatiuni – CEC. Au luat parte reprezentanti ai camerelor de comert, patronatelor si asociatiilor profesionale, ministerelor etc.
 In ziua de 12 decembrie, Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) si Alianta pentru Dezvoltarea Economica a Romaniei (ADER) au organizat la sediul CCIB o dezbatere publica, pe tema privatizarii Casei de Economii si Consemnatiuni – CEC. Au luat parte reprezentanti ai camerelor de comert, patronatelor si asociatiilor profesionale, ministerelor etc.
      In  interventia  sa  din  deschiderea  lucrarilor,  dipl.  ec. Stefan D. Popa, presedinte-director general al Camerei de Comert si Industrie a 
Municipiului Bucuresti (CCIB), a subliniat, intre altele: "CEC-ul nu este numai cea mai veche banca romaneasca, ci si una care reuneste un capital de incredere si simpatie din partea populatiei romanesti. Greu de cuantificat in cifre absolute, increderea populatiei face totusi parte dintre cele mai valoroase "active" ale unei banci".
      In timp ce procesul de privatizare avanseaza, CEC-ul devine o banca tot mai performanta. Pe primele 9 luni ale anului in curs, profitul brut a fost de circa 10 ori mai mare decat cel inregistrat in intervalul corespunzator din 2005. De asemenea, CEC si-a diversificat activitatea, patrunzand si in sfera creditelor pentru persoane fizice, precum si in cea a creditelor pentru firme. Actualmente, CEC are cea mai extinsa retea de sucursale in mediul rural ceea ce, in conditiile aderarii la UE si a intensificarii activitatii de plati si fonduri catre agricultura, subliniaza faptul ca CEC are un potential de dezvoltare deloc neglijabil. Ca atare, cota de piata a CEC este de asteptat sa creasca in perioada imediat urmatoare, unii analisti anticipand o dublare a acesteia. CEC s-a lansat si in creditarea IMM-urilor, pe baza unui imprumut de 10 milioane de euro de la BERD.
      Toate aceste evolutii recente trebuie avute in vedere la discutarea deciziei finale asupra privatizarii CEC-ului. CCIB s-a pronuntat in repetate randuri pentru privatizarea CEC prin subscriptie publica, intensificand aceasta campanie din luna iulie a.c. Astfel, au fost transmise nu mai putin de 11 scrisori, in trei dintre cazuri unui numar de peste 40 de personalitati, dintre care amintim: Presedintia, toti membrii Guvernului, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului Romaniei, sefii administratiei locale, sefii partidelor politice parlamentare, presedinti de banci si camere de comert teritoriale.
      Din pacate, atitudinea cel mai des intalnita a fost una de ocolire a unui raspuns direct, majoritatea destinatarilor indrumandu-ne catre Ministerul Finantelor Publice. Acest minister, desi are o mare importanta, nu a luat insa singur decizia de privatizare prin atragerea unor investitori straini, aceasta hotarare de uriasa raspundere fiind luata de Guvernul Romaniei. Chiar si in organizarea dezbaterii publice la care ne referim, invitatia CCIB a fost tratata cu destula raceala, o  mare parte dintre autoritati declinand invitatia de a lua parte la manifestare", a aratat Stefan D. Popa. Vorbitorul a evidentiat raspunsul dat de Ministerul Justitiei, care expune considerentele juridice ale privatizarii prin oferta unor investitori straini, dar nu blocheaza ideea pastrarii CEC-ului in proprietatea si in managementul romanilor, decizia finala apartinand autoritatilor publice.
      In interventia sa, presedintele CCIB a revenit asupra pozitiei Camerei, care nu este in favoarea ramanerii CEC in proprietatea statului ci, pur si simplu, pentru alegerea unei alte metode de privatizare, si anume a celei prin subscriptie publica.
      "Optiunea CCIB se explica prin aceea ca piata bancara este in prezent dominata in proportie de 90% de unitati bancare infiintate sau privatizate prin participare straina la capital. Nu suntem impotriva capitalului extern si chiar consideram ca privatizarea principalelor banci romanesti cu participarea unor investitori straini din domeniul bancar a adus bancilor autohtone un plus de dinamism si credibilitate pe piata interna si pe cea externa. Privatizarea ultimei mari banci romanesti tot cu participarea majoritara a capitalului extern ar produce insa un dezechilibru major pe aceasta piata. Ca atare, capitalului romanesc trebuie sa i se permita sa ia parte la privatizarea CEC intr-o proportie mai mare decat cele circa 15 procente care vor ramane dupa vanzarea a 69,9% catre OTP-Ungaria sau NBG-Grecia, alocarea a 9,9% Fondului Proprietatea si vanzarea a 5% catre fostii si actualii salariati ai CEC, asa cum se anticipeaza in prezent."
      In acelasi timp, in opinia exprimata de presedintele CCIB, privatizarea CEC prin aceeasi metoda a vanzarii catre un investitor strategic cu capital strain risca sa creeze inca o privatizare discutabila in Romania. Acest lucru este deosebit de periculos, mai ales in actualul context in care sunt puse sub semnul intrebarii privatizari majore, precum cele din domeniul energiei. Rediscutarea unor privatizari deja incheiate risca sa dauneze credibilitatii si imaginii Romaniei ca posibila destinatie a unor investitii straine. Aceasta situatie este deosebit de dezavantajoasa, in special in conditiile integrarii Romaniei in UE si a deschiderii unor piete care pot fi pierdute daca procesele de privatizare sunt discutate si reluate dupa semnarea contractelor. Una din concluzii ar fi ca metodele de privatizare si clauzele contractuale trebuie gandite serios inainte de a fi definitivate. Pe de alta parte, privatizarea prin subscriptie publica, utilizata in sectorul bancar si de tari care astazi sunt membre UE, asigura un maxim de transparenta procesului de privatizare. Erste Bank, care a cumparat BCR, este fosta Casa de Depuneri din Austria. Recent, in Polonia privatizarea fostei Case de Economii s-a facut cu succes, dar si cu transparenta.
      "Am organizat aceasta dezbatere publica in ideea de a prezenta pozitia mediului de afaceri din Bucuresti, a CCIB si CCIR, pentru a crea un curent de opinie suficient de puternic care sa duca la adoptarea de catre autoritati a masurilor necesare pentru ca aceasta ultima mare banca romaneasca sa ramana a romanilor", a punctat in final presedintele CCIB, adaugand ca „daca exista persoane ingrijorate de calitatea managementului CEC, ele trebuie sa se linisteasca, pentru ca se poate organiza un concurs pentru ocuparea pozitiilor de manageri ai bancii, iar privatizarea in sine duce la imbunatatirea sistemului de management."
Da privatizarii prin subscriptie publica
      Privatizarile in Romania se fac dupa alte principii decat cele ale ratiunii si eficientei. „Este momentul sa se evite o ultima greseala dintr-o strategie paguboasa de privatizare“, un nou exemplu al unei gandiri "primitive a celor ce interpreteaza privatizarea ca o simpla 
vanzare", a afirmat Maria Grapini, presedinta Federatiei Patronale din Industria Usoara.
      Exprimand ssi punctul de vedere al conducerii Partidului Conservator, in calitatea sa de vicepresedinte al acestei formatiuni, Maria Grapini s-a pronuntat impotriva practicii guvernului de a recurge la solutiile cele mai facile, in locul elaborarii unor „politici industriale solide, pe termen lung. Este ceasul al 25-lea, in care ar trebui sa gandim in termenii managementului strategic“, a mai spus vorbitoarea referindu-se la necesitatea analizei impactului privatizarii CEC, din perspectiva efectelor asupra economiei si a societatii romanesti, in general.
      Vorbind in numele patronatului din industria usoara, Maria Grapini a amintit cateva dintre „aberatiile“ actiunilor de privatizare din tara noastra. Astfel, in conditiile in care, pentru a supravietui pe Piata Unica europeana, intreprinderile romanesti trebuie sa renunte la activitatea in lohn in favoarea productiei integrale, se intentioneaza vanzarea Institutului de Moda, dat fiind ca este un obiectiv imobiliar de mare interes, aflat in inima Capitalei, nu pentru valoarea intrinseca de institut de cercetare.
      O alta modalitate care permite „abordari culpabile“ din partea guvernantilor o constituie inserarea unor trucuri in caietele de sarcini, menite sa elimine din start concurenti valorosi, de regula investitori romani.
      In pragul intrarii in Uniunea Europena, „intreprinzatorilor romani, li se leaga, astfel, pietre de moara la picioare, dar ei trebuie sa inoate pentru a face fata competitiei europene si celei extinse la nivel global.
      In mod categoric, privatizarile in Romania se fac dupa alte principii decat cele ale ratiunii si eficientei“, a subliniat Maria Grapini.
      In concluzie, metoda privatizarii CEC prin subscriptie publica intruneste sufragiile patronatului din industria usoara si ale Partidului Conservator.
Florea Dumitrescu, Fundatia Romania 2000 – nu toate bancile
trebuie sa fie private
      Ignorarea mediului de afaceri de catre autoritati este o meteahna veche a relatiei dintre politic si economic, sanctionata si intr-o recenta scrisoare deschisa semnata de 15 specialisti din cadrul ADER. "Intre altele, spunea vorbitorul, am cerut atunci sa fie facut public contractul de privatizare. CEC-ul nu este o banca oarecare, ci una care 
apartine poporului roman, pentru ca acesta a acceptat dobanzi mai mici, contribuind astfel la dezvoltarea bancii si a economiei nationale“.
      Plecand de la exemplul CEC, care a beneficiat de consultanta externa platita din banul public, dar a pierdut 6 procente din cota de piata in ultimii cativa ani, pentru a reveni in ultimele luni, Florea Dumitrescu a aratat ca in Romania este necesara o mai mare responsabilitate in gospodarirea banului public. „De asemenea, nu trebuie sa privatizam tot ce avem. In Germania, care este cu adevarat o economie de piata functionala, exista banci private, banci publice, banci cooperatiste si altele. Bancile publice, in numar de 700, detin o cota de 38% din piata.
      In Romania, rolul bancilor cu capital public ar fi acela de a sustine IMM-urile si dezvoltarea economica in general. Se face simtita o nevoie tot mai stringenta de a schimba politica financiara, astfel incat ponderea creditelor acordate sa depaseasca cele 10-20 de procente din PIB si sa se apropie de cota detinuta in tarile dezvoltate economic."
UCECOM – privatizarea CEC prin oferta publica
      Un punct de vedere similar a fost exprimat de Teodor Dragan, 
presedintele UCECOM, care arata ca „institutia CEC, fondata in 1864, este adanc inradacinata in istoria si in constiinta colectiva a poporului roman, fiind aproape identificata cu increderea populatiei in instrumentele de economisire pe parcursul multor generatii.
      Din punctul de vedere al UCECOM, privatizarea CEC trebuie realizata prin oferta publica, adresata tuturor cetatenilor acestei tari, intr-o totala transparenta, urmarindu-se in mod strict respectarea legalitatii si evitandu-se situatiile confuze ivite in cazul unor privatizari anterioare".
O oferta temeinic pregatita
      In opinia secretarului general al Asociatiei Romane a Bancilor, 
Radu Negrea, faptul ca CEC este o banca de stat nu constituie un impediment in calea unei functionari eficiente a acesteia. In Franta, de exemplu, banca de consemnatiuni, Credit Lyonnais, a ramas o institutie de stat.
      Pe de alta parte, in cazul in care competitia privatizarii CEC ar fi castigata de catre National Bank of Greece, nici nu s-ar mai putea vorbi despre o privatizare. Am asista, de fapt, la o vanzare a CEC-ului de catre statul roman catre statul grec, dat fiind National Bank of Greece este o banca de stat.
      Daca insa se are in vedere privatizarea acestei prestigioase si vechi institutii romanesti, este necesar sa fie examinate toate posibilitatile si sa fie aleasa solutia cea mai buna, in conformitate cu o strategie de aparare a intereselor nationale. Or, din pacate, tocmai o asemenea strategie a lipsit si lipseste la guvernele care s-au succedat de-a lungul anilor.
      Privatizarea prin subscriptie publica este o solutie ce trebuie analizata cu atentie, dat fiind ca nu ar fi lipsit de insemnatate economica si sociala faptul ca un milion de romani ar putea deveni actionari la o banca de mare viitor. Este insa necesar ca grupul de initiativa pentru o asemenea masura sa elaboreze o oferta temeinic pregatita, cel putin la nivelul celor realizate de catre competitorii straini, pe care sa o prezinte Guvernului. Iar acesta are datoria sa colaboreze cu mediul de afaceri autohton in privatizarea celei mai vechi banci romanesti.
O solutie cel putin la fel de valabila
  Reprezentantul Ministerului Justitiei, Andrei Gheorghe, a aratat ca aceasta institutie a raspuns scrisorii primite din partea CCIB prezentand obiectiv si fara nici o culoare politica stadiul actual al privatizarii CEC din punct de vedere al cadrului legal. Ministerul Justitiei considera ca privatizarea CEC prin subscriptie publica este cel putin la fel de valabila ca si cea cu parteneri privati straini.
Un punct castigat in favoarea subscriptiei publice
      Raspunzand criticilor aduse de reprezentantii mediului privat, care au cerut reprezentantilor institutiilor publice, respectiv ai 
ministerelor, sa exprime un punct de vedere oficial, in virtutea unui mandat autorizat si nu sa foloseasca tertipuri de amanare nejustificata a deciziilor, Gelu Angheluta, consilier in Ministerul Afacerilor Extrene, a afirmat ca "discutiile purtate pe tema privatizarii CEC reprezinta in sine un punct castigat in favoarea metodei subscriptiei publice. Discutiile purtate si punctele de vedere exprimate in cadrul acestei dezbateri publice vor fi aduse la cunostinta ministrului afacerilor externe", a asigurat vorbitorul.
Gheorghe Stroe, fost prim-viceguvernator al BNR:
"Nu este o privatizare, ci o vanzare pe doi bani"
      Prezent la dezbaterea pe tema privatizarii CEC prin subscriptie publica, Gheorghe Stroe, fost prim-viceguvernator al BNR, si-a exprimat nemultumirea cu privire la faptul ca la aceasta dezbatere nu 
au participat reprezentanti ai BNR si ai Ministerului de Finante, cu atat mai mult cu cat ideea privatizarii CEC prin aceasta metoda a fost adusa la cunostinta acestor institutii, subliniind in acest context faptul ca societatea civila este tratata cu dispret de catre autoritati.
      Vorbitorul a accentuat faptul ca "nu este vorba de o privatizare a CEC, ci este vorba de o vanzare facuta pe doi bani, indiferent de interesele Romaniei, ale agentilor economici si ale cetatenilor romani. Vanzarea CEC se va face asa cum au fost vandute si celelalte banci, inclusiv Banca Comerciala Romana, pe doi bani".
      "Tot capitalul romanesc de pe piata este strans de bancile straine, ca urmare a acestor politici defectuoase de privatizare", a punctat, de asemenea, Gheorghe Stroe.
      In contextul in care peste 90% din capitalul bancar este detinut de banci straine, fostul prim-viceguvernator a aratat faptul ca in Romania s-a exagerat problema capitalului bancar, aceasta nefiind problema numarul 1 a sistemului bancar romanesc. In sistemul bancar romanesc s-au pus o serie de piedici pentru a nu se crea banci cu capital autohton, iar recurgerea la privatizarea prin subscriptie publica este o iesire din aceasta situatie.
      Gheorghe Stroe a evidentiat, de asemenea, necesitatea analizarii modului in care s-au realizat privatizarile in economia romaneasca, idee la care a subscris, de asemenea, Marius Bacescu, profesor universitar la ASE Bucuresti, doctor in economie.
Marius Bacescu, profesor universitar la ASE:
Instrainarea profitului CEC
      Specializat in macroeconomie, Marius Bacescu a subliniat faptul ca desi in Romania investitiile straine se ridica la circa 13 mld. USD, 
mare parte a acestora provin din vanzari de obiective, Romania de fapt instrainand profitul. "Privatizarea CEC prin vanzarea pachetului majoritar catre un investitor strategic va conduce, de fapt, la instrainarea profitului CEC – peste 90% din profitul CEC va pleca peste granita", a apreciat reputatul cadru universitar.
      Conform lui Marius Bacescu, la CEC este nevoie de restructurare, de modernizare, precum si de schimbari la nivelul managementului, privatizarea CEC fiind o necesitate. In acest context, vorbitorul si-a declarat sustinerea pentru privatizarea CEC prin metoda subscriptiei publice, cu vanzarea a maximum 10% catre un investitor strategic.
Cristiana Sarbu,
Grupul de Initiativa Ecologica – Bursa sa ia parte la privatizare
      "Se fac eforturi ca lucrurile sa intre pe un fagas normal, a apreciat Cristiana Sarbu. In acest caz, in procesul de privatizare, inclusiv prin subscriptie publica, trebuie apelat la institutia Bursei, asa cum se face in SUA, in Franta si in alte tari cu traditie. In cadrul integrarii in UE, va trebui sa ajungem la un salariu minim de 400 de Euro, ceea ce nu va fi simplu, iar pentru a avea succes nu ajunge sa ni se raporteze ca duduie economia si sa tinem euro la o valoare mica.
      De aceea, oamenii sunt foarte sensibili la problema privatizarii CEC, acest subiect fiind ridicat in cadrul discutiilor avute in toate cele 5 regiuni de dezvoltare unde au fost semnate pacte sociale, printre parteneri numarandu-se si CCIB si Grupul de Initiativa Ecologica."
Concluzii:
      In finalul intrevederii, Stefan D. Popa a aratat ca oamenii de afaceri prezenti la dezbatere au fost unanimi in a recomanda privatizarea CEC prin subscriptie publica, iar reprezentantii ministerelor nu au avut un punct de vedere oficial de expus. "Totusi, tinem sa multumim ministrilor care au raspuns invitatiei noastre, chiar daca au delegat colegi care nu aveau mandat sa exprime o opinie din partea institutiei.
      De asemenea, subliniem ideea exprimata de mai multi vorbitori, si anume ca este necesara o temporizare a negocierilor pana la luarea unei decizii.
      In ceea ce priveste pretul, anticipam ca privatizarea CEC prin subscriptie publica poate aduce circa 10% peste ceea ce ofera azi investitorii straini.
      Dezbaterea de azi ne-a permis sa transmitem un semnal autoritatilor publice, carora le vom da si un rezumat al discutiilor. Speram insa ca raspunsul va fi altul decat tacerea, pentru ca, in multe cazuri, tacerea este un raspuns care culpabilizeaza", a conchis presedintele Popa. 

                                                            Grupaj realizat de
                                       Cristina SERBANESCU, Sorina VOICA,
                                       Petre JUNIE, Alexandru MARINESCU

Lasă un răspuns