"La sediul CCIB, a fost facut primul pas catre o apropiere pe apa intre tarile UE, prin canalele si apele interioare si parteneri din Federatia Rusa, prin canalele si apele interioare, pana la Urali, in portul Pem", a afirmat presedintele Camerei de Comert bucurestene, dipl. ec. Stefan D Popa. Afirmatia a fost facuta in urma intrevederii avute de presedintele CCIB cu reprezentantii firmelor Azov-Don Shipping Company Holding din Federatia Rusa cu Transport Trade Services Group Romania. La intalnire a participat si Alexandru Serban CUCU, director general in cadrul Ministerului Transporturilor, Directia Transporturi Navale.
"La sediul CCIB, a fost facut primul pas catre o apropiere pe apa intre tarile UE, prin canalele si apele interioare si parteneri din Federatia Rusa, prin canalele si apele interioare, pana la Urali, in portul Pem", a afirmat presedintele Camerei de Comert bucurestene, dipl. ec. Stefan D Popa. Afirmatia a fost facuta in urma intrevederii avute de presedintele CCIB cu reprezentantii firmelor Azov-Don Shipping Company Holding din Federatia Rusa cu Transport Trade Services Group Romania. La intalnire a participat si Alexandru Serban CUCU, director general in cadrul Ministerului Transporturilor, Directia Transporturi Navale.
Grupul de firme rusesti (alcatuit din Mihail Shvalev, director general Azov-Don Shipping Company, Ivan N. Shapovalov, director tehnic Volga-Don Shipping Co si Alexei Nikolaevici Mihailenko, director general Port Terminal Rostov) efectueaza transporturi
07.03.2007-13.jpg
internationale dinspre porturile rusesti spre porturile din Marea Neagra, Marea Mediteraneana, Marea Baltica si Marea Nordului, precum si pe canalele Volga-Don, Volga-Balt, Omsk, Amur. Azov-Don Shipping Company, infiintata in anul 2002, are o vasta experienta in transportul marfurilor generale, in vrac, a cerealelor, lemnului si containerelor, mai ales ca este si posesoarea unei flote impresionanate: 150 de vase cu o capacitate de transport de la 2.000 la 8.000 tone – din care 70 sunt pentru transport maritim, iar 80 de vase sunt pentru transport fluvial-maritim – si 20 de barje de 4.000 tone cu impingatoare. Cat priveste portul Rostov, acesta are dotarile necesare, respectiv mijloacele de transbordare a marfurilor (bulk) de pe vasele de transport fluvial pe cele maritime, ceea ce asigura o capacitate de incarcare de pana la 10.000 tone/zi. Grupul intentioneaza sa construiasca si nave pentru transport combinat, cu o capacitate de 9.800 tone.
Un element foarte interesant este legat de Combinatul de Alumina Tulcea, a carui aprovizionare este asigurata de vasele grupului de firme Azov-Don Shipping.
In interventia sa, Stefan D. Popa a subliniat ca orientarea catre transportul fluvial, promovata si de UE, va antrena si dezvoltarea porturilor dunarene. Dunarea reprezinta o cale pentru tranzitul de marfuri intre Europa Centrala si de Vest si tarile Asiei Centrale, Caucazului si Orientului Apropiat, inca insuficient exploatata.
In calitate de membru al Uniunii Europene, Romania va colabora in cadrul Programului Comunitar Marco Polo, program care pune accentul pe descongestionarea transportului feroviar si rutier si transferul unei cantitati cat mai mari de marfuri din transportul terestru spre transportul maritim, fluvial si pe caile interioare navigabile, a punctat vorbitorul.
Romania este partenera si in Programul TRACECA, prin care se doreste o abordare mai eficienta a modalitatilor de transport in zona Bazinului Marii Negre. Intrucat in prezent nu exista o linie maritima directa pe relatia Constanta-Rostov, Stefan D. Popa a subliniat ca CCIB sustine infiintarea unei asemenea linii de transport (care ar putea deservi si alte porturi de la Marea Neagra), precum si sprijinirea firmelor interesate in dezvoltarea relatiilor comerciale pe aceasta zona.
Un exemplu in acest sens este Grupul TTS, care asigura servicii de transport fluvial, in care sunt angajate companiile Navrom si NFD Drobeta, precum si operatiuni portuare in porturile Constanta, Braila si Turnu Severin. De asemenea, TTS efectueaza operatiuni de transport si expeditii pe calea ferata de materii prime (minereuri, carbuni, cocs), produse petroliere, chimice, cherestea si cereale.
Delegatia rusa a avut discutii si cu Administratia Portului Constanta si cu reprezentantii Santierului Naval Constanta si Galati.