Comisia Europeana a prezentat, luni, 4 februarie 2008, raportul pe tema justitiei in Romania.
Ce spune, pe scurt, raportul?
Raportul conchide ca exista intarzieri in ceea ce priveste punerea in aplicare a unei strategii coerente de recrutare in sistemul judiciar (obiectivul de referinta nr. 1), infiintarea Agentiei Nationale de Integritate (obiectivul de referinta nr. 2), precum si in elaborarea unei strategii globale si punerea in aplicare de proiecte reprezentative pentru a lupta impotriva coruptiei la nivel local (obiectivul de referinta nr. 4).
Comisia Europeana a prezentat, luni, 4 februarie 2008, raportul pe tema justitiei in Romania.
Ce spune, pe scurt, raportul?
Raportul conchide ca exista intarzieri in ceea ce priveste punerea in aplicare a unei strategii coerente de recrutare in sistemul judiciar (obiectivul de referinta nr. 1), infiintarea Agentiei Nationale de Integritate (obiectivul de referinta nr. 2), precum si in elaborarea unei strategii globale si punerea in aplicare de proiecte reprezentative pentru a lupta impotriva coruptiei la nivel local (obiectivul de referinta nr. 4).
Raportul exprima o preocupare speciala in privinta luptei impotriva coruptiei la nivel inalt (obiectivul de referinta nr. 3), Romania nefacand inca dovada unor rezultate convingatoare. Raportul sugereaza Romaniei sa accelereze eforturile in acest domeniu, sa consolideze eforturile destinate mentinerii stabilitatii legislative si institutionale a cadrului de lupta anticoruptie din Romania, in vederea inregistrarii de progrese inainte de urmatoarea evaluare detaliata a Comisiei de la mijlocul anului in curs.
Ce spune raportul despre Planul de actiune al Romaniei?
Conform sugestiei facute de catre Comisie in primul raport din iunie 2007, Romania a elaborat un Plan de actiune detaliat privind modul in care preconizeaza sa indeplineasca obiectivele de referinta stabilite in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare. Comisia a sprijinit Romania printr-o evaluare de natura metodologica, efectuata de experti independenti. Romania s-a consultat cu societatea civila asupra Planului de actiune, care a fost adoptat de catre guvern la sfarsitul lunii octombrie 2007.
Comisia recunoaste eforturile Romaniei de a realiza un Plan de actiune detaliat, profesionist si discutat cu societatea civila. Cu toate acestea, pe alocuri, Planul de actiune necesita mai multa consecventa, iar unele lacune trebuie remediate. Obiectivele prevazute in Planul de actiune sunt contrazise de unele initiative legislative si politice lansate. In plus, Planul de actiune omite chestiunea importanta a stabilitatii legislative si institutionale a cadrului de lupta anticoruptie (obiectivul de referinta nr. 3). Planul omite de asemenea sa indice cand si daca vor fi elaborate strategii sectoriale in domeniul reformei justitiei si a combaterii coruptiei, care sa le inlocuiasca pe cele expirate recent. In ceea ce priveste coruptia la nivel local (obiectivul de referinta nr. 4), Planul de actiune nu ofera suficiente detalii. Planul de actiune contine, de asemenea, anumite masuri si indicatori de performanta care nu par a fi suficient de adecvati pentru obtinerea rezultatului dorit. Acest lucru se refera in special la indicatori cum ar fi scurgerea de informatii confidentiale catre presa (obiectivul de referinta nr. 3; partea I, masura 1.2). Un studiu privind individualizarea pedepselor pentru infractiunile de coruptie (obiectivul de referinta nr. 3; partea II, masura 1) poate reprezenta doar un prim pas in rezolvarea problemei posibilei clemente in judecarea proceselor de coruptie la nivel inalt, mentionata de Comisie in raportul din 27 iunie 2007.
Raportul sugereaza remedierea deficientelor Planului de actiune, actualizarea sa continua si monitorizarea riguroasa a punerii sale in aplicare de catre un puternic mecanism de coordonare central operational.
Ce spune raportul despre sprijinul acordat Romaniei in domeniul reformei justitiei si al luptei impotriva coruptiei?
Raportul arata ca Romania a primit in trecut un sprijin important in domeniul justitiei si afacerilor interne, atat din partea Comisiei cat si a statelor membre. Aceste domenii raman in mod clar prioritare si pentru proiectele de asistenta ce vor fi implementate in viitor. Numai prin Facilitatea de tranzitie a UE, care este in vigoare pana in 2010, vor fi disponibile peste 12 milioane de euro pentru proiecte destinate special sprijinirii Romaniei in vederea indeplinirii obiectivelor de referinta.
Raportul conchide ca, in domeniile carora li se acorda o mare atentie prin proiectele de cooperare, cum ar fi reforma justitiei si Directia Nationala Anticoruptie (DNA), exista un progres relativ constant.
Raportul sugereaza axarea viitoarelor proiecte pe lupta impotriva coruptiei si pe Agentia Nationala de Integritate, precum si acordarea de prioritate proiectelor mai mici si mai bine tintite, care abordeaza direct prioritatile si nevoile identificate in Planul de actiune al Romaniei. Raportul contine, de asemenea, cateva sugestii concrete privind cooperarea viitoare (cum ar fi, de exemplu, stagii de practica profesionala, burse, parteneriate institutionale), precum si, in anexa, o prezentare in ansamblu a asistentei acordate in trecut.
Care sunt urmatorii pasi?
Actualul raport intermediar exprima preocuparea Comisiei cu privire la lipsa, pana in prezent, a rezultatelor convingatoare in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt in Romania. Acesta sugereaza, in special, ca Romania ar trebui sa-si accelereze eforturile pentru a realiza progrese in acest domeniu inaintea urmatorului raport al Comisiei.
In iulie 2008, Comisia va publica din nou un raport cuprinzator in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare, in care vor fi evaluate progresele realizate in ceea ce priveste toate cele sase obiective de referinta.
Care sunt cele patru obiective de referinta stabilite pentru Romania?
In cadrul Mecanismului de cooperare si verificare au fost stabilite pentru Romania urmatoarele obiective de referinta:
1. Asigurarea unei transparente si eficiente sporite a actului de justitie, in special prin consolidarea capacitatii si raspunderii Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea si monitorizarea impactului noilor coduri de procedura civila si penala.
2. Infiintarea, dupa cum a fost prevazut, a unei agentii de integritate competenta sa verifice averea, incompatibilitatile si potentialele conflicte de interese, precum si sa emita hotarari cu caracter obligatoriu pe baza carora sa se poata aplica sanctiuni disuasive.
3. Pe baza progreselor inregistrate pana in prezent, continuarea realizarii unor anchete profesionale si impartiale in cazul sesizarilor de coruptie la nivel inalt.
4 Adoptarea unor masuri suplimentare de prevenire si de lupta impotriva coruptiei, in special in administratia locala.
CONTEXT
De ce raporteaza Comisia asupra progreselor Romaniei in aceste domenii?
La momentul aderarii Romaniei, 1 ianuarie 2007, persistau anumite deficiente in domeniile reformei justitiei si luptei impotriva coruptiei, care ar fi putut impiedica aplicarea eficace a legislatiei, politicilor si programelor europene. Tratatul de aderare a stabilit cadrul pentru noi actiuni in aceste domenii[1]. In plus, in cadrul Mecanismului de cooperare si de verificare[2], Comisia si-a asumat obligatia de a sprijini Romania in vederea remedierii acestor deficiente, dar si de a verifica periodic progresele in ceea ce priveste patru obiective de referinta („benchmarks” sau conditionalitati) stabilite in domeniul reformei justitiei si al luptei impotriva coruptiei. Aceste obiective sunt interdependente. Ele trebuie avute in vedere impreuna, ca parte a unei ample reforme a sistemului judiciar si a luptei impotriva coruptiei, care necesita un angajament politic de lunga durata.
Cum raporteaza Comisia asupra progreselor realizate de Romania?
Primul raport al Comisiei a fost publicat la 27 iunie 2007. Acesta a inclus o evaluare cuprinzatoare a progreselor realizate in ceea ce priveste indeplinirea fiecaruia dintre cele patru obiective de referinta. Raportul a concluzionat ca Guvernul Romaniei este determinat sa realizeze reforma sistemului judiciar si sa curete sistemul de coruptie. Cu toate acestea, exista inca o deficienta clara in ceea ce priveste transpunerea intentiilor in rezultate concrete. Recunoscand eforturile Romaniei, s-a apreciat ca mai ramasesera multe de facut, iar progresele in combaterea coruptiei la nivel inalt erau considerate inca drept insuficiente.
Deoarece perioada de timp scursa de la raportul respectiv a fost considerata prea scurta pentru a permite Romaniei sa remedieze toate deficientele si pentru a permite Comisiei sa revizuiasca evaluarea efectuata, actualul raport contine doar o actualizare factuala a progreselor si se abtine in mod deliberat de la efectuarea unei evaluari detaliate a rezultatelor obtinute in cadrul fiecarui obiectiv de referinta. Cu toate acestea, raportul noteaza anumite preocupari legate de evolutia progreselor, aspecte care trebuie abordate de catre Romania inaintea efectuarii unei evaluari complete la mijlocul anului 2008.
In plus, actualul raport intermediar contine o vedere de ansamblu asupra asistentei acordate Romaniei in domeniile aferente obiectivelor de referinta. Acest aspect a fost inclus in vederea identificarii posibilelor lacune in ceea ce priveste asistenta, precum si pentru a asigura Romaniei unui sprijin complet si relevant.
Actualul raport se fundamenteaza, ca si in trecut, pe contributiile autoritatilor romane, ale serviciilor Comisiei, ale statelor membre, ale expertilor tehnici si ale societatii civile.
Sursa: www.ccib.ro